Alfabetizare, modernizare instituțională, dezvoltarea unei literaturi naționale, formarea unui stat independent: iată câteva fenomene asociate de mult cu experiența istorică românească din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Dar care este relația dintre ele, cum s-au influențat reciproc și în ce context global și-au făcut apariția? Alex Drace-Francis propune o reevaluare critică a proceselor de creare a instituțiilor culturale și educaționale în Principatele Române și în Vechiul Regat, în lumina teoriilor recente din științele sociale. De-a lungul a douăzeci de capitole concise, dar întemeiate pe o amplă cercetare a surselor interne și externe, Alex Drace-Francis oferă o prezentare originală a principalelor linii de dezvoltare și în același timp o serie de contribuții noi la dezbaterile istoriografice internaționale privind educația, cultura tiparului, formarea statului și identitatea națională.