Era o noapte învaluita în mistere și umbre,într-un colț al lumii unde timpul parea sa nu aiba putere.Cerul,pictat în tonuri de indigo și argintiu,era presarat de stele ce ardeau ca ochii unor ființe stravechi,martori tacuți ai unei povești nerostite.Pe pamânt,o pajiște întinsa și marginita de o padure încarcata de secrete se desfașura precum o mare de verde întunecat.Acolo,în mijlocul acelui loc atemporal,se afla o construcție bizara:un cerc de pietre monolitice,acoperite cu rune stralucind palid.Din mijlocul cercului izvora o lumina,pulsând ca o inima gigantica,atragând spre ea privirea și sufletul oricui se apropia.Portalul,așa cum îl numeau vechile legende,era sigilat de secole și totuși vibra în acea noapte cu o energie aparte,ca și cum ceva îi încerca granițele.În apropiere,ascuns în umbra unui stejar stravechi,un batrân statea cu o carte masiva în brațe.Pelerina sa din stofa groasa era presarata cu praf de stele,iar ochii sai,orbite de timp,priveau dincolo de ceea ce era vizibil.În fața sa,în carte,paginile fusesera scrise cu cerneala de aur,iar literele dansau pe pergament ca și cum ar fi fost vii.Batrânul era Cronicarul,paznicul cunoașterii lumilor,și acea noapte avea sa fie una de cotitura pentru toate cele trei ținuturi. -Timpul a venit...murmura el cu o voce mai degraba simțita decât auzita.Cuvintele sale se dizolvara în aer,iar cartea din mâinile lui se deschise singura, dezvaluind o pagina goala.Din cer,o stea cazu cu repeziciune,strapungând atmosfera ca o sageata divina,iar în momentul în care atinse pajiștea,un fior strabatu pamântul.În alta parte a lumii,într-un sat umil,un tânar pastor visa ceva ce nu mai visase niciodata.Roderic,cu parul șaten și ochii ce reflectau o curiozitate perpetua,se trezi brusc,cu inima batând nebunește.Visase un cerc de pietre și o lumina orbitoare.O voce îi rostise numele,iar apoi un susur ciudat îi strabatuse mintea: -Alege.Cararea este înseamnata în stele.Departe,în Ținutul Spiridușilor,o tânara cu parul ca arama și ochii precum frunza de jad deschis deschise ochii. Nimara simți legatura cu portalul ca pe un fir invizibil care îi tragea sufletul.Destinul avea sa fie scris,iar șoaptele stravechi ale padurii o chemau la datorie. Batrânul Cronicar ridica privirea spre stele,știind ca viitorul lumilor începea acum.În paginile carții sale,literele începeau sa se însemneze singure: "Legamântul celor Trei Ținuturi."
Dieser Download kann aus rechtlichen Gründen nur mit Rechnungsadresse in A, B, CY, CZ, D, DK, EW, E, FIN, F, GR, H, IRL, I, LT, L, LR, M, NL, PL, P, R, S, SLO, SK ausgeliefert werden.