Se lasa noaptea, primul roman al lui Rudyard Kipling, a fost scris în 1890, la solicitarea unei reviste populare în epoca, Lippincott's Magazine. La douazeci ¿i cinci de ani, Kipling era deja un scriitor de succes. Poemele, povestirile ¿i reportajele pe care le publicase despre India îi creasera o reputäie rapida în insula britanic. Totüi, Se lasa noaptea a fost primit cu raceala de critica vremii, iar de-a lungul timpu lui i s-au repröat car¿ii tot felul de lucruri - cruzimea, caracterul melodramatic sau construc¿ia implauzibila. Dar, la fel de bine, toate acestea pot fi vazute ¿i altfel: cruzimea era profetica; melodrama - inerenta; construc¿ia fusese inspirata de întâmplari reale. De¿i romancierul Kipling nu a ajuns sa îl egaleze pe poet ¿i pe povestitor (motiv pentru care a ¿i abandonat genul la treizeci ¿i cinci de ani - vârsta la care-¿i publica ultimul roman), romanele sale nu i-au pierdut niciodata cititorii, fiind reeditate fara întrerupere (¿i chiar ecranizate, cum s-a întâmplat în repetate rânduri cu Se lasa noaptea).
Romanul acesta ocupa un loc special între scrierile lui Kipling prin cantitatea de autobiografie încorporata. Începutul este inspirat de copilaria traumatizanta a micului Rudyard, crescut de ni¿te rude ale tatalui - bigöi care se foloseau de Biblie ca de un instrument de tortura. Pe doamna Jannett, personaj desprins parca din galeria de sadici ai lui Charles Dickens, Kipling o cunoscuse foarte bine în persoana doamnei Holloway - femeia care îi crescuse (¿i Kipling, ¿i sora lui, Alice, vor lasa pagini de amintiri despre acest subiect). Apoi, orbirea personajului central al romanului, pictorul Dick Heldar, este un ecou al spaimei lui Kipling însüi ca ¿i-ar putea pierde vederea (ochii slabi l-au suparat toata viäa; unul dintre critici chiar a gasit în miopia scriitorului o explicäie pentru reaua lui orientare politica - sprijinirea militarismului ¿i a colonialismului). Însäi Maisie, prietena din copilarie pe care Dick o reîntâlne¿te peste ani în ceäa londoneza, iubind-o fara speran¿a, este inspirata dintr-un personaj real - pictori¿a Flo Garrard. Kipling o cunoscuse pe Flo în adolescen¿a, în 1880, la familia Holloway. Se îndragostise de aceasta fata cu aspect androgin, sofisticat ¿i bogat.
La terminarea colegiului, în 1882, Kipling pleaca în India (unde va sta ¿apte ani), dar Flo, care i-a devenit un fel de logodnic, ramâne în Europa. Reläia nu rezista din cauza indolen¿ei fetei, care nu se obose¿te sa-i scrie scrisorile pe care el le äteapta. Totüi, cei doi se reîntâlnesc la întoarcerea lui Kipling în Anglia - în condi¿ii asemanatoare celor descrise în roman. Dar, de¿i Kipling o curteaza asiduu, se love¿te de indiferen¿a lui Flo, care, de fapt, nu este atrasa de barbäi. De¿i biografii lui Kipling nu lamuresc daca Flo i-ar fi marturisit lui Rudyard orientarea lesbiana, cert este ca - în succesiunea rapida - reläia se rupe din nou, Kipling cade prada unei depresii ¿i apoi începe sa scrie romanul Se las noaptea.
Romanul acesta ocupa un loc special între scrierile lui Kipling prin cantitatea de autobiografie încorporata. Începutul este inspirat de copilaria traumatizanta a micului Rudyard, crescut de ni¿te rude ale tatalui - bigöi care se foloseau de Biblie ca de un instrument de tortura. Pe doamna Jannett, personaj desprins parca din galeria de sadici ai lui Charles Dickens, Kipling o cunoscuse foarte bine în persoana doamnei Holloway - femeia care îi crescuse (¿i Kipling, ¿i sora lui, Alice, vor lasa pagini de amintiri despre acest subiect). Apoi, orbirea personajului central al romanului, pictorul Dick Heldar, este un ecou al spaimei lui Kipling însüi ca ¿i-ar putea pierde vederea (ochii slabi l-au suparat toata viäa; unul dintre critici chiar a gasit în miopia scriitorului o explicäie pentru reaua lui orientare politica - sprijinirea militarismului ¿i a colonialismului). Însäi Maisie, prietena din copilarie pe care Dick o reîntâlne¿te peste ani în ceäa londoneza, iubind-o fara speran¿a, este inspirata dintr-un personaj real - pictori¿a Flo Garrard. Kipling o cunoscuse pe Flo în adolescen¿a, în 1880, la familia Holloway. Se îndragostise de aceasta fata cu aspect androgin, sofisticat ¿i bogat.
La terminarea colegiului, în 1882, Kipling pleaca în India (unde va sta ¿apte ani), dar Flo, care i-a devenit un fel de logodnic, ramâne în Europa. Reläia nu rezista din cauza indolen¿ei fetei, care nu se obose¿te sa-i scrie scrisorile pe care el le äteapta. Totüi, cei doi se reîntâlnesc la întoarcerea lui Kipling în Anglia - în condi¿ii asemanatoare celor descrise în roman. Dar, de¿i Kipling o curteaza asiduu, se love¿te de indiferen¿a lui Flo, care, de fapt, nu este atrasa de barbäi. De¿i biografii lui Kipling nu lamuresc daca Flo i-ar fi marturisit lui Rudyard orientarea lesbiana, cert este ca - în succesiunea rapida - reläia se rupe din nou, Kipling cade prada unei depresii ¿i apoi începe sa scrie romanul Se las noaptea.
Dieser Download kann aus rechtlichen Gründen nur mit Rechnungsadresse in A, B, BG, CY, CZ, D, DK, EW, E, FIN, F, GR, H, IRL, I, LT, L, LR, M, NL, PL, P, R, S, SLO, SK ausgeliefert werden.