O analiza a principalelor aspecte psihologice și filosofice desprinse din filmul Solaris regizat de Andrei Tarkovski, precum și tehnicile cinematografice utilizate de regizor pentru a-și transmite mesajele spectatorului. Dupa o prezentare a cații, filmului și regizorului Andrei Tarkovsky, se evidențiaza ritmul specific al scenelor, mișcarea radicala declanșata de Tarkovsky în cinematografia moderna, rolul elementelor simbolice și iconice, și afinitațile cu zona fantastica a literaturii ruse. În aspecte psihologice se analizeaza problema comunicarii într-o societate umana a viitorului considerata de Tarkovsky ca rigida, obsesia casei, și evoluția personala a lui Kris, Hari, și a relațiilor dintre ei. Iar din punct de vedere filosofic se analizeaza filmul prin prisma filosofiei minții (dualismul cartezian, reducționismul și funcționalismul), a teoriei spațiilor heterotopice dezvoltata de Michel Foucault, și intepretarile semantice care se pot deduce din film. De asemenea, se analizeaza problema identitații personale prin prisma filosofiei lui Locke. Andrei Tarkovsky pune accent în film pe ideea ca tentativele omului de a clasifica și de a pastra forme de interacțiune cu entitați necunoscute vor fi întotdeauna condamnate la eșec și vor reflecta o greșeala majora în lumea panoptica în care traim. În acest cadru de analiza a filosofiei minții, funcționalismul pare a fi cel mai intuitiv. Solaris este, totuși, un film care începe ca o cautare a raspunsurilor și ajunge sa ofere aceste raspunsuri împreuna cu o serie de întrebari cu totul diferite.
Dieser Download kann aus rechtlichen Gründen nur mit Rechnungsadresse in A, B, CY, CZ, D, DK, EW, E, FIN, F, GR, H, IRL, I, LT, L, LR, M, NL, PL, P, R, S, SLO, SK ausgeliefert werden.